Primăria municipiului Galaţi a anunţat vineri, 06 decembrie 2019, că denumirea străzii Dr. Petru Groza a fost schimbată în strada Nicolae Caranfil, după aprobarea Hotărârii nr. 464 din 31.10.2019. Proiectul de hotărâre a fost inițiat de consilierul local PNL Ion Cordoneanu.

Cine au fost cele două personalități care au dat numele străzii:

În perioade istorice diferite, ambii au fost membri ai guvernului României .

1. În perioada interbelică Nicolae Caranfil a fost Ministrul Aerului și Comunicațiior (1936-1937). Specialist în inginerie civilă și-a pus definitiv amprenta asupra evoluției capitalei României. Pe nedrept trecut în uitare până în 1989 datorită faptului că a fost considerat dușman al regimului socialist.
2. În perioada postbelică Petru Groza a devenit prim ministru al României pe 6 martie 1945 ca urmare a șantajului Moscovei. Șantajul sovietic a constat în faptul că Regele Mihai  a avut de ales între numirea lui Petru Groza și retrocedarea Transilvaniei de Nord. Cu gândul la această parte a țării sfârtecată în 1940, Regele Mihai I a acceptat să îl desemneze pe Petru Groza drept președinte al Consiliului de Miniștri. Într-adevăr, sovieticii au restituit Transilvania de Nord, însă au declanșat comunizarea României.

Citește și Primul film de Oscar la Galați (1929)

Căteva detalii biografice despre Petru Groza și Nicolae Caranfil:

Petru Groza

Petru Groza (n. 7 decembrie 1884– d. 7 ianuarie 1958,) a fost un avocat și om politic român interbelic și după cel de-al Doilea Război Mondial, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952. A fost președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, funcție asimilată celei de șef al statului, în perioada 2 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958.

La 6 martie 1945 a fost impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a amenințat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei de Nord către România. Deși Groza a mimat apartenența la un partid propriu (Frontul Plugarilor) , în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu a fost recunoscut de americani și englezi, regele Mihai i-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat – fapt unic în istoria regalității în România – regele a intrat în așa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acționat neconstituțional.

Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat primele procese politice din România, fraudarea alegerilor din 1946 și lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști. La 30 decembrie 1947, împreună cu Gheorghiu-Dej, Groza l-a forțat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiași zile proclamând, în mod ilegal și neconstituțional, în parlament, republica populară.

Nicolae Caranfil

Nicolae Gheorghe Caranfil (n. 28 noiembrie 1893 – d. 22 aprilie 1978, ) a fost un inginer român, membru corespondent (din 1940) al Academiei Române. S-a născut la Galați și a urmat cursurile preuniversitare la Liceului Vasile Alecsandri. Apoi s-a înscris la Școala Națională de Poduri și Șosele din București, de la care a plecat la “Ecole de Génie Civil” a Universității din Gent, Belgia, unde a obținut titlul de inginer constructor. În continuare a urmat cursuri postuniversitare la Universitatea din Cambridge.

În timpul Primului Război Mondial Nicolae Caranfil este numit șef al biroului tehnic al Comisiei militare de armament din Franța, Anglia și Italia.

Consacrarea activității sale profesionale va avea loc în 1930, când devine directorul general al Societății Generale de Gaz și Electricitate (SGGE) dar și al Uzinelor Comunale București (UCB) care se ocupau cu exploatarea surselor de apă și de canalizare.

In 1930, când Nicolae Caranfil a devenit director general la SGGE, jumătate din străzile Bucureștiului nu erau luminate noaptea, iar la cele care dispuneau de iluminat nocturn se folosea un produs petrolier.
În timp de zece ani inginerul Nicolae Caranfil a extins reteaua de iluminat electric stradal pe o lungime de 285 km, facilitând si racordarea locuintelor la reteaua de distributie electrica.

O atenție deosebită în cadrul preocupărilor lui N. Caranfil a fost aprovizionarea cu apă a populației pentru a asigura un consum de 250 litri/zi/locuitor, față de 160 l/zi/locuitor în anul 1930. Sistematizarea bălților din jurul Capitalei, proiectată de N. Caranfil, a fost ratificată de Consiliul General al Municipiului Bucuresti în sedința din 21 octombrie 1932. Astfel au fost sistematizate lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca-Tei, Fundeni, Pantelimon și Cernica, pe o suprafață de 1330 ha, având o capacitate de 29 milioane m.c. de apă.

Gălățeanul Nicolae Caranfil este astfel considerat organizatorul rețelei moderne de electricitate și gaze bucureștene dar și a salbei de lacuri din București.

La 23 mai 1940 devine membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 1944 pleacă la Londra la o conferință dedicată transporturilor. Nu rămâne în țară după instaurarea regimului impus de sovietici și înființează la Paris ”Comitetul de Asistență al Românilor” (CAROMAN), fiind și membru al Consiliului Eparhial al Bisericii Ortodoxe din Paris.

În 17 iulie 1947 trimite o scrisoare-apel generalului Marshall, prin care atrăgea atenția asupra arestărilor abuzive din România. În  timpul Conferinței de la Geneva din 1955 a adresat apeluri către șefii statelor occidentale, în care cerea ”restaurarea principiilor umanității” în statele ocupate de sovietici.

Datorită activității sale intense, în dosarele fostei securități apare cu titlul de ”conducător al rezistenței române din Paris”. A decedat la vărsta de 84 de ani,  în anul 1978 în New York, departe de orașul în care s-a născut.

Îndreptarea istorică la Galați:

După 1990 Primăria Galați a realizat, prin mai multe hotărâri de consiliu local, schimbarea denumirii unor străzi sau obiective care purtau amprenta perioadei comuniste (exemple: în 1993 Bd. 6 Martie a devenit Bd. Basarabiei, Strada 23 August a devenit Strada Universității, Piața 30 Decembrie a devenit Piața Centrală, etc ).

Nici o stradă a Galațiului nu purta însă numele personalității de origine gălățeană Nicolae Caranfil, asta în condițiile în care Primăria Municipiului București i-a oferit recunoașterea valorii prin acordarea numelui său unei artere importante a capitalei. Proiectul consilierului Ion Cordoneanu, dezbătut în ședința Consiliului Local din 31 octombrie 2019, a reușit să realizeze această îndreptare istorică și la Galați la 30 de ani de la revoluția împotriva comunismului din decembrie 1989.

Un alt proiect de îndreptare istorică, referitor la personalitatea lui Dimitrie Frigator, a fost propus Consiliului Local de către Asociația Civică PACT PENTRU GALAȚI la sfârșitul lunii august 2019. Vom reveni cu amănunte și despre acest proiect.