Ziua Academiei Române este sărbătorită în fiecare an la 4 aprilie, prestigioasa instituție împlinind astăzi 152 de ani de la înființare. La împlinirea unui veac și jumatate de existenta, în anul 2017,  Academia Română avea 1703 membri aleși. Dintre acestia, 25 au fost elevi sau profesori ai Liceului “Vasile Alecsandri” din Galați, liceu înființat tot în 1867.

Scurtă istorie: Începuturi

Societatea Literară Română, devenită Societatea Academică Română, prin Statutul din 24 august 1867, a acordat o atenție deosebită membrilor săi. Aleși pe viață, „românii cunoscuți prin operele lor literare și științifice și cari tot una dată se bucură de o viață respectabilă” nu puteau fi excluși decât în cazuri grave, doar cu acordul a două treimi din membrii prezenți și aveau „dreptul și datoria” de a participa la ședinițele secțiilor și la adunările generale ale Societății. Articolul VIII al Statutului menționa că membrii fondatori (numiți prin decretele din 1866-1867 „din toate părțile locuite de români”) se considerau membri actuali ai Societății Academice Române. Cei aleși confirmau în scris că acceptă să facă parte dintr-o anumită secțiune și să se supună prevederilor statutului societății.

„Membrii onorari” aveau doar dreptul de a asista la ședințe „cu vot consultativ”, fiind propuși de un membru actual.

Existau și „membrii corespondenti și membrii donatori”. Din 1879, S.A.R. a fost declarată „institut național”, după al cărui Statut au fost aleși , până în 1948, 107 membri titulari, 223 membri corespondenți (142 români și 81 străini) 315 membri onorari ( 108 români si 207 străini) și 81 de membri corespondenți străini. Conducerea Academiei Române avea președinte, vicepreședinti și un secretar general. Statutul din 1879 prevedea ca șeful statului să fie președinte onorar și protector al Academiei Române.

Perioada postbelică

În 1948, prin decret prezidențial, Academia Română a devenit Academia Republicii Populare Române, subordonată politic Consiliului de Miniștri, cu doi președinti: C.I.Parhon (între 1948-1969) ,ca președinte al Marii Adunări Nationale si N.Ceaușescu ,ca președinte al țării ( între 1985 – 1989).

Perioada postcomunistă

Adunarea generală din 26 decembrie 1989 a retras definitiv titlurile de academicieni acordate Elenei și lui Nicolae Ceausescu iar adunările generale din 1991-1994 au repus în drepturi pe toți cei cărora li se retrăsese titlul în 1948, din motive politice. Un caz aparte, care nu a fost rezolvat incă,  il reprezintă cel al compozitorului și filosofului Dimitrie Cuclin.

În 2001 și 2004 au fost aleși ca membri de onoare Papa Ioan Paul al II lea și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului.

Din 2002, s-a revenit la tradiția conform căreia doar membrii titulari și cei de onoare au dreptul să țină un discurs de recepție, într-un cadru solemn.

Din 1990, conducerea Academiei Române este asigurată de un birou alcătuit dintr-un președinte, patru vicepreședinți și un secretar general, aleși pe o perioada de patru ani.

Conexiuni gălățene

După cum am precizat, în 2017  Academia Română avea 1703 membri aleși. Dintre acestia, 25 au fost elevi sau profesori ai Liceului “Vasile Alecsandri” din Galați, inființat tot în 1867.

Text: profesor Corneliu Goldu