va aflati aici:
Home > Eveniment > Fotografie Istorica : 100 De Ani De La Deraierea Trenului Galati-Iasi, Dezastru Soldat Cu Circa 1000 De Victime

Fotografie Istorica : 100 De Ani De La Deraierea Trenului Galati-Iasi, Dezastru Soldat Cu Circa 1000 De Victime

Trenul Galati Iasi dezastrul feroviar Ciurea 1917

Pe 13 ianuarie 2017 se implinesc 100 de ani de la cea mai mare tragedie feroviara din Romania.

In conditiile in care la inceputul anului 1917 gara din Galati era bombardata de trupele germane ce cucerisera deja Braila, trenul arhiplin plecat din orasul nostru cu destinatia Iasi deraia in vecinatatea imediata a Iasului, linga comuna Ciurea, Numarul mortilor in urma accidentului avansat in articolele din presa vremii era de 800, 1000 sau chiar peste 1000. Acest eveniment situeaza accidentul trenului plecat din Galati pe locul 3 in topul tuturor accidentelor feroviare petrecute vreodata in lume.

Un numar al ziarului “Miscarea” din ianuarie 1917 informa cititorii ca  “frâna cu aer comprimat a funcţionat doar pentru primele două vagoane, robinetul fiind închis accidental la vagonul al III-lea”.

Revista Historia explica motivele pentru care trenul era atat de aglomerat si pentru care numarul victimelor a fost ata de mare: “Trenul de Etapă 1 sau „Curierul”, cum i se mai spunea, a plecat din Galaţi cu destinaţia Iaşi vineri, 30 decembrie 1916/11 ianuarie 1917, cu o întârziere de câteva ore, pentru că gara fusese bombardată de aeroplanele germane, iar locomotiva sa, atinsă de bombe, a trebuit înlocuită. Ocuparea Brăilei de către germani, care au început să bombardeze Galaţiul, i-a determinat pe refugiaţii din Muntenia să părăsească localitatea devenită nesigură. Lor li s-au adăugat elevi și soldaţi aflaţi în permisii. Alături de români, în tren călătoreau ofiţeri şi soldaţi ruşi, dar şi membri ai misiunii militare franceze. Printre cei mai cunoscuţi călători erau Emil Costinescu, fost ministru de Finanţe, Yvonne Blondel, fiica fostului ambasador francez la Bucureşti, geograful George Vâlsan, marchizul Belloy (oficial francez).

Foarte curând, trenul a devenit supraaglomerat. În gările de pe traseu se pare că s-au mai adăugat vagoane, trenul staţionând ore în şir pentru ca alte sute de călători să-şi facă loc. „Nu era un colţişor liber, nu se putea să-ţi fixezi cele două picioare măcar pe o scară sau un tampon… erau în trenul acela, funcţionari înalţi, o misiune străină, femei, copii şi Ruşi-îngrozitori de mulţi”, constată unul dintre călători. ,,Te întrebai încă unde-şi mai poate găsi loc acest puhoi de umbre, încărcate cu boccele…”, scrie un altul.Condiţiile de călătorie au fost cumplite: vagoanele, multe dintre ele foste de marfă, luminate cu lămpi cu gaz, erau reci, ferestrele nu mai aveau geamuri, ci scânduri care nu reuşeau să oprească pătrunderea frigului, iar pentru cei care călătoreau pe acoperişurile vagoanelor era un miracol cum de reuşeau să rămână acolo. „Spre groaza noastră, un bărbat şi un băieţel de 10 ani au fost daţi jos îngheţaţi. Alte umbre ce se clătinau, împietrite de frig, povesteau că, la unele curbe, mai mulţi oameni – bărbaţi şi femei – fuseseră aruncaţi de pe tren”,scrie Yvonne Blondel.”

Mai multe informatii pe historia.ro

Cea mai mare catastrofă din istoria Căilor Ferate Române: Accidentul de la Ciurea din 1/13 ianuarie 1917

La Ciurea, în ianuarie 1917, a fost iadul pe pământ, „iadul adevărat în toată grozăvenia lui”, aşa cum scrie Elena Emandi într-un volum de memorii din 1919. Cel mai cumplit accident feroviar din istoria României şi, după alte surse, cea mai mare catastrofă de acest fel din lume, în intervalul 1830-1930.

Comentează folosind identitatea Facebook

Comentează folosind formularul de contact

Lasă un răspuns

Top