Da, învățăm învățându-i pe alții. dar și învățăm și de la alții. Da, copiii noștri merită mai mult. Adică să-i obligăm să facă toți și grădinița și liceul? Pot și vor? Cu aceleași programe și manuale? Câți dintre bacalaureații de astăzi știu că afirmația “Literatura noastră astăzi se numără cu mândrie între literaturile Europei ! ” datează de la 1840 și aparține lui Mihail Kogălniceanu? Faptul că era mason nu l-a împiedicat să devină prim-ministru și să susțină în Parlament, în 1877, că “Suntem o națiune,  liberă, independentă !” Știați că  prietenul său, Vasile Alecsandri, a scris poemul “Deșteptarea României” iar Alecu Russo e autorul “Cântării României “?

Cel care îl considera pe Alecsandri  “rege-al poeziei, veșnic tânar și ferice”, Eminescu, scria:  “Cine-au îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii! “, riscând să fie considerat xenofob sau antisemit. Fără a fi membru al vreunui partid,îi îndemna pe toți : ” Faceți ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, egală fiecare și să trăim ca frați !”

 Pe frontul de la Mărășești,  in 1917, autorul celebrei  “Limba noastră”, dispărută din manualele de astăzi, scria, profetic, poezia  “Basarabenilor”:  “Să știti de nu veți ridica / Din sânul vostru vreun proroc / În voi viața va săca, / Zadarnic soarta veți ruga, / Căci scoși veți fi atunci din joc / Și-ți rămânea făr de noroc .”

Alt ” suflet în sufletul neamului său” absent din actualele manuale, poetul George Cosbuc, scria în 1907: “Când nu vom mai putea răbda, Când foamea ne va răscula, Hristoși să fiți, nu veți scăpa nici în mormânt ! “Prin versul lui,  se adresa “Decebal către popor” :  Din zei de-am fi scoborâtori / C-o moarte tot suntem datori / Dar nu-i totuna leu să mori, / Ori câine-nlănțuit !”  Coșbuc n-a apucat sa vadă Unirea, căci a murit la 9 mai 1918.

De unde să afle elevii că versurile “Munții nostri aur poartă / Noi cerșim din poartă-n poartă.” aparțin lui  Octavian Goga, dacă în școală nu se studiază “cântarea pătimirii noastre “? Probabil , fiindcă “La noi sunt codri verzi de brad și câmpuri de mătasă / La noi atâția fluturi sunt / Și-atâta jale-n case / Privighetori din alte țări vin doina să ne-asculte / La noi sunt cântece și flori / Și lacrimi multe, multe…”

Căți mai știu că versurile: ” Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi / Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi !… Toți se scurseră aicea și formează patrioții / Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri / Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară /… Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. ” sunt din Scrisoarea III de M. Eminescu?  Am rămas ,oare, în “lumea pe dos” a lui Caragiale?