Comisia Europeană nu privește cu ochi buni proiectul podului de peste Dunăre de la Brăila, obiecțiile privind însă nu atât proiectul în sine, cât felul în care oficialii români au decis să îl implementeze.

Mai precis podul la care tocmai au început lucrările ar urma să aibă câte două benzi de circulație pe fiecare sens, benzi adiționale pentru traficul pietonal și pentru biciclete, însă nu și cale ferată.

Absența nu este văzută cu ochi buni de către Comisia Europeană în condițiile în care transportul feroviar este nepoluant, iar podul ar urma să fie realizat din bani europeni, potrivit informațiilor furnizate Club Feroviar de către oficiali ai Ministerului Transporturilor, sub protecția anonimatului.

Un alt motiv este că podul ar fi putut scurta cu zeci de kilometri legătura feroviară între Moldova și Portul Constanța și ar fi ajutat la decongestionarea traficului feroviar între Fetești și București Nord, cel puțin. În prezent singura verigă feroviară din nordul Dobrogei este o linie simplă neelectrificată între Medgidia și Tulcea. Legătura feroviară între sudul Moldovei și Constanța se face în prezent prin nodul de la Făurei și mai apoi pe la Țăndărei și Fetești.

Utilitatea componentei feroviare a podului a fost recunoscută inclusiv de către ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici. „Mi-aş fi dorit să fie un pod care să aibă şi cale ferată, recunosc”, spunea în luna mai ministrul Teodorovici, vorbind de infrastructura de transport conexă podului.

Nemulțumirile CE vin în contextul în care proiectul a ajuns la Bruxelles acum o lună pentru obținerea aprobării pe cererea de finanțare..

Observațiile Comisiei Europene riscă însă să vină prea târziu. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat încă de la începtul anului trecut, iar asocierea constructoare Astaldi – IHI a încheiar partea de proiectare a podului. Oricare modificări aduse în acest punct pot deveni pretext de pretenții financiare semnificative din partea firmei Astaldi, aceasta fiind cunoscută  pentru abilitatea sa de a stoarce bani de la partea română ca urmare a obligațiilor neîndeplinite de către aceasta.

Cum va arăta podul de peste Dunăre

Podul suspendat va avea o lungime totală de 1.974 metri, o deschidere centrală de 1.120 metri şi două deschideri laterale, de 489,65 şi 364,65 metri. Gabaritul pe verticală al podului va fi de 38 metri de la nivelul de inundaţii maxim, îndeplinind astfel criteriile de navigaţie pe Dunăre. Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătură între tablier şi cablul principal, iar blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din 4 benzi de circulaţie de câte 3,50 metri lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,5 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,8 metri fiecare.

Durata contractului cu o valoare de 1,89 miliarde lei, fără TVA este de 48 de luni, din care 12 luni proiectare și 36 luni execuție (de la data emiterii Ordinului de Începere pentru Lucrări), iar perioada de garanție a lucrărilor va fi de 120 luni. Autorizația de construire pentru fundațiile și elevațiile de la turnurile podului suspendat a fost emisă în 19 decembrie 2018.

Sursa: https://clubferoviar.ro/comisia-europeana-nemultumita-de-proiectul-podului-de-peste-dunare-de-la-braila/